Vreau caramele din alea comuniste...

Vreau micile bucurii comuniste... caramelele alea maronii, de se lipea hartia pe ele si le mancai cu totul, le molfaiai o jumatate de ora si iti ramanea aroma inocentei pe gingii. Sigur erau cu mai putine chimicale decat tampeniile de azi! Si modul cum se lipeau de dinti, o nebunie! Mi-e pofta de clipele cand Asociatia Medicilor Stomatologi nu aparea la televizor sa iti scoata ochii ca iti strici dintii!
Si inghetata aia vafa, de era jumatate apa si jumatate o chestie colorata...ce buna era, o devoram cu o placere inconstienta. Sau aia tip pachet de unt, de ziceai ca mancai margarina Unirea , cu gust albicios de imitatie de vanilie !Doamneeeee, salivez pe tastatura! Sau bomboanele alea mici, CIP-CIP , de iti bagai limba in ele si apoi le pierdeai printre dinti...Offff, salivez pe tastatura iar... Si laptele ala la sticle cu gura larga, si ciocolata aia chinezeasca , si rahatul ala bestial, colorat ca un curcubeu gustos, bananele si portocalele fenomenale care inca mai aveau gust....
Acum ai de toate, mananci ce vrei, cand vrei, cum vrei... Nu te mai bucuri la o inghetata, la o caramea, la o bombonica... Au crescut pretentiile, dorintele , si implicit gradul de insatisfactie . Avem din punct de vedere material mult mai mult, traim spiritual mult mai putin intens!
PS: Apropo de aroma copilariei , am uitat sa mentionez de tenisii aia chinezesti; niciodata nu uitai pe unde i-ai pus ca te luai dupa miros si ajungeai imediat la ei...